Sunt sănătos mintal sau mental?

De peste 70 de ani, luna Mai este marcată la nivel global ca Luna Sănătății Mintale. Pentru că sănătatea mintală este văzută ca o normalitate sau ca o bogăție, de multe ori, în absența ei, se pune eticheta de „nebun”, „dereglat”, „netot”, „dus cu pluta”, ș.a.m.d. Iar stigma încă plutește pretutindeni și atunci când sunt necesare tratamentele, chiar dacă ele există de mult. Astfel, oamenii evită să ceară ajutor sau chiar să vorbească despre subiect de teamă să nu fie judecați și să nu se confrunte cu reacții neplăcute. Cu toate că, logica simplă ne spune că, dacă suntem răniți în orice fel, trebuie să căutăm tratament pentru a ne îmbunătăți starea.  Și… fie vorba între noi – tuturor ne prinde bine puțin ajutor când vine vorba de tot ce avem în cap!

Ce spune istoria?

Pe lângă toată luna mai care întărește conștientizarea asupra importanței sănătății mintale, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit și data de 10 octombrie ca Ziua Mondială a Sănătății Mintale în același scop.

Luna Sănătății Mintale a fost marcată pentru prima dată în 1949. A fost comemorată de organizația Mental Health America, care atunci era cunoscută sub numele de Comitetul Național pentru Igienă Mintală și mai târziu ca Asociația Națională pentru Sănătate Mintală, înainte de a-și primi numele actual. Asociația a fost fondată de Clifford Whittingham Beers. Beers, care s-a născut în 1876 în Connecticut, a fost unul dintre cei cinci copii din familia sa care sufereau cu toții de boli mintale și suferință psihologică. Devenit apoi un profesionist în domeniul medical, Beers a dorit ca pacienții nu numai să primească îngrijirea potrivită, ci și să nu se simtă singuri în lupta lor împotriva bolilor mintale.

Ce sunt bolile mintale?

Bolile mintale sunt afecțiuni ale creierului care dereglează gândirea, emoțiile și comportamentele. Deoarece toți avem creier, a avea cel puțin o problemă legată de sănătatea mintală este cu adevărat comun și o demonstrează și studiile. De exemplu, mai mult de jumătate dintre americani sunt diagnosticați cu o tulburare mintală la un moment dat în viața lor.

Este important să înțelegem că pentru persoanele care au boli mintale, creierul lor s-a schimbat într-un mod în care nu sunt capabili să gândească, să simtă sau să acționeze în felul în care doresc. Pentru unii, asta înseamnă să experimenteze schimbări extreme și neașteptate ale dispoziției. Pentru alții, înseamnă a nu putea gândi clar, a nu putea comunica sau a avea gânduri și sentimente ciudate și inexplicabile.

Sunt sănătos mintal sau mental?

Se face deseori confuzie între termenul mintal și mental și AICI sunt explicațiile. Dar, mai important decât cum se spune este să știi și te simți sănătos! Dar când normalitatea a devenit relativă după ce ne mai ghidăm? Ne întrebăm care este diferența dintre sănătatea mintală normală și tulburările mintale? Uneori răspunsul este clar, dar adesea distincția nu este atât de evidentă. De exemplu, dacă ți-e frică să ții un discurs în public, înseamnă că ai o tulburare de sănătate mintală sau este vorba de altceva? Sau, când timiditatea devine un caz de fobie socială?

Sănătatea mintală este bunăstarea generală a modului în care gândești, îți reglezi sentimentele și te comporți. O tulburare mentală poate fi prezentă atunci când modelele sau schimbările în gândire, sentiment sau comportament provoacă suferință sau perturbă capacitatea unei persoane de a funcționa. Astfel, o tulburare de acest tip poate afecta cât de bine:

  • Menținem relații personale sau familiale
  • Funcționăm în medii sociale
  • Performăm la serviciu sau la școală
  • Învațăm la un nivel așteptat pentru vârsta și inteligența noastră

Normele culturale și așteptările sociale joacă, de asemenea, un rol în definirea tulburărilor de sănătate mintală. Nu există o măsură standard între culturi pentru a determina dacă un comportament este normal sau când devine perturbator. Ceea ce ar putea fi normal într-o societate poate fi un motiv de îngrijorare în alta.

Cu toate acestea, există diferite ghiduri de diagnosticare a tulburărilor mintale, cum este și DSM și ICD, însă cel mai recomandat este să fie realizate de specialiști.

Există peste 200 de forme clasificate de boli mintale, iar potrivit MedlinePlus, sunt împărțite în câteva categorii:

  • Tulburări de anxietate, inclusiv tulburarea de panică, tulburarea obsesiv-compulsivă și fobiile.
  • Depresie, tulburare bipolară și alte tulburări de dispoziție.
  • Tulburări de alimentație.
  • Tulburări de personalitate.
  • Stres post traumatic.
  • Tulburări psihotice, inclusiv demența și schizofrenie.

Chiar dacă nu știm clar să le numim – și vă recomandăm să nici nu vă puneți etichetă “după ureche” –, putem fi predispuși să ne confruntăm cu o tulburare mintală din mai multe motive cum ar fi:

  • Stres excesiv
  • Moșteniri genetice
  • Abuzuri, accidente și orice fel de evenimente traumatice
  • Factori biologici, cum ar fi dezechilibrele chimice din creier
  • Leziuni cerebrale
  • Expunerea prelungită la viruși și/sau substanțe toxice
  • Alcool și/sau droguri
  • Diferite boli dificil de gestionat (exemplu: cancerul)
  • Singurătatea

AICI puteți citi descrieri personale ale persoanelor diagnosticate cu tulburări mintale.

Care sunt tratamentele pentru tulburările mintale?

În primul rând, trebuie CLAR și CORECT diagnosticat de către specialiști în urma evaluării psihologice, examenelor fizice și eventual testelor de laborator.

Apoi, tratamentul depinde de tipul de tulburare și gravitatea situației, însă în general implică cel puțin un tip de terapie. În plus, psihoterapia poate fi utilă și chiar necesară și pentru cei ce îl sprijină pe cel bolnav. În cazul în care aveți astfel de nevoie, puteți apela la specialiștii psihoterapuți de la Centrul STURZ sau la oricine aveți încredere și cu care rezonați.

Alteori pot ajuta și medicamentele, iar în cazuri severe de boală, poate fi necesară internarea pentru o perioadă la un spital de psihiatrie.

Familia și boala

Chiar și cu un excelent echilibru mintal este cu adevărtat tulburător când o persoană dragă se confruntă cu o afecțiune mintală. În acest sens, majoritatea familiilor nu sunt pregătite să facă față singure faptului că persoana iubită are o boală mintală. Dar, în aceste condiții, NU UITAȚI CĂ EXISTĂ ȘI AJUTOR ȘI SPERANȚĂ!

Este deosebit de important să acordați atenție schimbărilor bruște de gânduri și comportamente. S-ar putea să negeți semnele de avertizare, să vă îngrijorați ce vor crede alții din cauza stigmatizării sau să vă întrebați ce anume a determinat persoana iubită să se îmbolnăvească. Acceptați că aceste sentimente există, nu există nici un fel de motiv de rușine și nu uitați că sunt des întâlnite. Așadar, pune întrebări, ascultă cu mintea deschisă și fii acolo pentru a sprijini.

Cu cât afecțiunea este identificată mai repede, cu atât mai ușoară și mai rapidă este vindecarea!

“Nu am timp!”

“Să spunem că nu avem timp este o formă de aroganță”, a spus cândva o înțeleaptă. Este ca și când am pretinde că am avut cândva timp, or timpul este egal pentru toată lumea și de fapt, nici măcar nu există, este doar un concept care ne ajută să ne organizăm în niște limite.

Ce vreau să spun este că se întâmplă deseori ca persoana cu boala mintală să devină punctul central al vieții de familie. Când se întâmplă acest lucru, alți membri ai familiei se pot simți ignorați, frustrați și/sau obosiți și uneori este greu să-și urmărească propriile interese pentru că “nu au timp”.

Dacă ești îngrijitorul, ai nevoie de ceva timp pentru tine. Programează-ți timp pentru a preveni frustrarea sau furia. Dacă alocăm timp pentru noi, asta ne ajută să păstrăm lucrurile într-o ordine și este posibil să avem mai multă răbdare și compasiune pentru a face față sau a ajuta persoana iubită.

A fi sănătos din punct de vedere fizic și emoțional ne ajută să îi ajutăm pe ceilalți.

Cum să marcăm și noi Luna Sănătății Mintale?

  • Avem grijă de noi

Viața are numeroase suișuri și coborâșuri, problemele apar și dispar, dar la fel și bolile! Viața cotidiană ne face deseori să uităm de noi, însă suntem primul om căruia avem datoria să îi acordăm grijă și atenție. Atunci când învățăm să facem asta descoperim că viața are mai mult de oferit decât durere și suferință.

  • Avem grijă de cei de lângă noi

Fii cu „ochii în patru” la cei din jur, mai ales la cei dragi. De multe ori, oamenii au nevoie doar să fie văzuți, ascultați, să poată să plângă și să se descarce. În felul acesta ne mai golim de reziduri și nici boala nu se prinde de noi. Iar pentru cei deja bolnavi, reamintiți-le mereu că POT să își revină, că POT să fie sănătoși și exact cum își doresc. Este nevoie doar de răbdare și perseverență în tratamentul lor.

  • Vorbim despre sănătatea mintală

Cu cât vorbim mai mult despre sănătatea mintală, cu atât învățăm mai multe, putem ajuta mai bine, dar și participăm la ștergerea stigmatului legate de acest subiect.

Până la următorul articol, dragă cititorule, rămâi sănătos informat!


1 thought on “Sunt sănătos mintal sau mental?”

  1. Lucia Udrescu

    Felicitari pentru articol, vine și într-un context în care în orașul nostru s-a întâmplat drama unei mame care s-a sinucis luând cu ea și cei doi copii. Trage un semnal de alarma pentru fiecare dintre noi, la un moment dat în viata, trebuie sa ne recunoaștem ca avem nevoie și de ajutor specializat pentru a trece peste evenimente mai puțin dorite. Ca fiica, sotie, mama mai târziu, am conștientizat de-a lungul timpului cât de important e sa ai lângă tine o persoane apropiata, psiholog sau psihoterapeut careia sa ii întinzi mana la greu si sa nu lași lucrurile sa treacă de la sine. Traumele par să treacă dar e păcat când reapar atunci când te aștepți mai puțin și devii și mai vulnerabil decât prima data.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.